miercuri, 16 noiembrie 2011

Monografie Sat Potopinu - Comuna Dobrosloveni

Monografie
Monografia pe scurt a comunei
Pozitie geografica

- Comuna Dobrosloveni este asezata în partea de sud a judetului Olt, la 7km departare, spre nord de orasul Caracal si 36km de orasul Slatina, pe soseaua nationala Caracal - Piatra-Olt - Rm.Vâlcea - Sibiu. Prin estul comunei, la marginea satului Resca, trece calea ferata Corabia - Piatra-Olt.
Vecinii sai sunt comunele Cezieni spre vest, Falcoiu spre nord, Farcasele spre est si orasul Caracal spre sud. Are o suprafata de 55km2, teritoriul sau fiind strabatut de la vest la est de pârâul Teslui, valea Potopinului si valea Frasinetului. Este formata din satele Dobrosloveni - resedinta comunei, Resca în est, Potopini în nord si Frasinet în sud-vest.

Relief

- Comuna Dobrosloveni se încadreaza în Câmpia Caracalului, parte componenta a Câmpiei Române, câmpie ce se desfasoara pe interfluviul Jiul - Olt. Ea reprezinta portiunea cea mai înalta si bine conturata, din 3 parti, de brâul apelor curgatoare, fiind marginita de o treapta joasa, de origine fluviala, formata din lunci si terase bine dezvoltate. Aceasta treapta se compune din câmpiile secundare ale Jiului, Oltetului si Dunarii, care închid între ele câmpia Leu - Rotunda, cel mai întins pinten piemontan din câmpia Olteniei.
Relieful teritoriului comunei Dobrosloveni intra în limita de vest a vaii Oltului, padurea Frasinetu fiind punctul care delimiteaza la vest pe teritoriul comunei aceasta vale. Terasa Hotarani, care apartine exclusiv malului drept al Oltului, având o altitudine între 17-21 m, îsi are limita vestica pe teritoriul comunei în dealul Potopini (104m).
Terasa Caracal este si ea prezenta pe teritoriul comunei, având o altitudine relativa de 20m, iar cea absoluta de 55m. În relieful comunei intra de asemenea si valea Tesluiului care se dezvolta de fapt pe terasele Oltului, adica terasa Hotarani de vârsta Wurm I si terasa Caracal de vârsta Riss.
În relieful comunei intra si vaile secundare ale Potopinului si Frasinetului, afluenti ai Tesluiului. Aceste vai sunt folosite în diferite lucrari hidro si agro-ameliorative, ele reprezentând deja forma unor canale naturale.
Microrelieful este alcatuit din crovuri, microrelieful versantilor cu surpari de teren, torenti, ogase, bazine de receptie de tipul hârtoapelor, acumulari de tipul conurilor de dejectie. Se întâlnesc si forme antropice de tipul movilelor. Acest relief are o agricultura intensiva.

Clima

- apartine tipului temperat continental cu nuanta mai arida. Caracterul continental este exprimat de valorile anuale ale temperaturii aerului, care sunt cuprinse între izotermele de 100C - 110C. Temperatura medie lunara este negativa doar în lunile de iarna. Faptul ca temperatura medie lunara nu scade sub 30C decât în luna februarie, demonstreaza ca plantele agricole care se dezvolta în timpul iernii au conditii prielnice. Luna cu cea mai scazuta temperatura medie este ianuarie (-30C), când au loc invazii frecvente ale aerului rece continental, care se deplaseaza din estul Europei. Luna cu cea mai ridicata temperatura medie este iulie (+230C), când se produc invazii ale maselor de aer tropical sau continental din est.
Primul înghet se înregistreaza la sfârsitul lunii octombrie, iar ultimul în prima decada a lunii aprilie. Primul înghet afecteaza culturile legumicole si partial strugurii, iar ultimul perecliteaza semanaturile germinate aflate în stadiul de vegetatie. Durata medie a zilelor cu înghet este de 100 zile pe an.

Apele

- reteaua hidrografica apartine bazinului Teslui si este alcatuita din Teslui si afluentii Potopini si Frasinet. Teslui este ultimul afluent pe dreapta al Oltului si strabate teritoriul comunei pe cca 5km. Pâraiele Frasinet si Potopini poarta numele satelor pe care le strabat, sate componente ale comunei Dobrosloveni. Frasinetul se varsa în Teslui pe teritoriul satului Dobrosloveni, iar Potopini pe teritoriul satului Resca.

Vegetatia si fauna

Pe cea mai mare parte a teritoriului comunei, vegetatia naturala a fost înlocuita cu culturi agricole. Teritoriul comunei se încadreaza în zona silvostepei si este alcatuita din padure de stejar, frasin, ulm, artar, tei si vegetatie specifica stepei. Perdelele de protectie alcatuite din salcâm au ca scop sa diminueze efectul vântului. Fauna prezinta o mare varietate de specii de animale si pasari încadrându-se în fauna caracteristica zonei joase de câmpie: vulpi, iepuri, mistreti, capriori, mierle, gaite, hârciogul, sobolanul de câmp, etc.